Prezentul ghid a fost elaborat de Ministerul Energiei pentru solicitanții mentionați la Capitolul 1, Secțiunea  1.4 Tipuri de solicitanți, care doresc să obțină finanţare din fondurile alocate României prin Fondul pentru Modernizare (FM) pentru proiecte de investiţii în capacităţi noi de producere pentru autoconsum a energiei electrice din surse regenerabile de energie solară cu capacități de stocare integrate, în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon și atingerii obiectivelor asumate de România în cadrul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC).

Ghidul include informaţii referitoare la condiţiile de finanţare, procedurile de evaluare şi selecţie a proiectelor, procedura de contractare şi informaţii generale privind implementarea proiectelor.

Sprijinul financiar pentru investiţii destinate producţiei de energie din surse regenerabile de energie solară  pentru autoconsum, se acordă în baza unei proceduri de selecție cu aplicarea principiului “primul venit, primul evaluat, cu respectarea condițiilor din ghid”, în limita bugetului alocat apelului și a termenului limită pentru depunerea cererilor de finanțare.

În situația în care pe parcursul apelului de proiecte intervin modificări ale cadrului legal, acestea vor fi direct aplicabile, fără a fi necesară modificarea ghidului. Alte modificări faţă de cele care rezultă din cadrul legal, de natură a afecta regulile și condițiile de finanțare stabilite prin prezentul Ghid vor fi realizate prin completări sau modificări ale conținutului acestuia.

Vă recomandăm ca înainte de completarea cererii de finanțare să vă asiguraţi că aţi parcurs toate informaţiile prezentate în acest document şi toate aspectele legate de specificul intervenţiilor finanţate din FM pentru sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere pentru autoconsum a energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie solară.

Până la data limită de depunere a cererilor de finanțare în cadrul prezentului apel de proiecte, se recomandă consultarea periodică a paginii de internet www.energie.gov.ro, pentru a fi la curent cu eventualele modificări ale condiţiilor specifice și/sau generale, precum și cu alte comunicări/clarificări pentru accesarea fondurilor în cadrul FM.

Formularul cererii de finanțare va fi completat în platforma electronică dedicată FM, MySmis 2021, ce poate fi accesată la adresa https://mysmis2021.gov.ro/, iar anexele cererii de finanțare vor fi încărcate, de asemenea, în platforma electronică.

Important:

Toate documentele vor fi prezentate obligatoriu în limba română.

Studiul de fezabilitate va fi prezentat într-un format pdf ce permite căutarea și identificarea automată a unei sintagme.

1.1 Domeniul de investiţii aferent și obiectivul specific    

Fondul pentru modernizare a fost instituit ca mecanism de finanțare prin articolul 10d din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările și completările ulterioare (Directiva ETS) și se derulează conform prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre, cu modificările și completările ulterioare.

În România, Fondul pentru Modernizare este destinat finanțării investițiilor din sectoarele prioritare identificate în baza strategiilor naționale și a obiectivelor la nivel european și  este implementat prin intermediul unor programe-cheie, în cadrul cărora sunt definite unul sau mai multe domenii de investiții.

Finanţarea proiectelor în cadrul acestui program este de tip nerambursabil şi constă în prefinanţarea şi rambursarea cheltuielilor eligibile efectuate  pentru realizarea proiectului, la valoarea şi în condiţiile stabilite prin Contractul de finanţare, al cărui model este prevăzut în Anexa 5 la prezentul Ghid

Programul  vizează promovarea investiţiilor în sectorul de energie regenerabilă  şi eficienţă energetică în vederea asigurării contribuţiei la obiectivele stabilite prin Pactul Ecologic European, atingerii țintelor stabilite în cadrul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) actualizat, privind utilizarea energiei din surse regenerabile,  prin creșterea ponderii de producţie a acesteia din energie solară.

Obiectivul general urmărit este:

• Producţie majorată a energiei electrice din surse regenerabile de energie solară pentru autoconsum prin instalarea de noi capacități de producere a energiei din surse solare cu capacități de stocare integrate, contribuind la atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul PNIESC.

Investițiile finanțate în cadrul acestui program vor avea un impact pozitiv în ceea ce privește:

1. Reducerea emisiilor de carbon în atmosferă generate de sectorul energetic prin înlocuirea unei părţi din cantitatea de combustibili fosili consumaţi în fiecare an – cărbune, gaz natural;
2. Reducerea cheltuielilor publice cu energia electrică, contribuind direct la eficientizarea bugetelor locale/bugetlor entităților publice și la redirecționarea economiilor spre alte nevoi comunitare/ale instituțiilor publice (ex: educație, sănătate, infrastructură);
3. Creșterea independenței energetice a entităților publice prin producerea unei părți semnificative din necesarul propriu de consum de energie electrică contribuind astfel la creșterea eficienței generale a clădirilor publice. Capacitatea de producție proprie și sistemele de stocare cresc gradul de autonomie energetică și reduc vulnerabilitatea la eventuale întreruperi temporare în rețeaua electrică (acoperite prin capacitatea de stocare), aspect critic mai ales pentru instituțiile esențiale.
4. O economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării surselor, mai ecologică şi mai competitivă, conducând la dezvoltarea durabilă, care se bazează, printre altele, pe un nivel înalt de protecţie şi pe îmbunătăţirea calităţii mediului;
5. Atingerea obiectivelor Uniunii Europene privind producţia de energie din surse regenerabile prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;
6. Implementarea programelor cheie stabilite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;
7. Atingerea obiectivelor privind ponderea globală de energie din surse regenerabile în consumul final brut de energie din Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, aprobat prin G. nr. 1.076/2021;
8. Creşterea producţiei de energie electrică din surse regenerabile contribuind la obiectivele Pactului verde european ca strategie de creștere sustenabilă a Europei și de combatere a schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de punere în aplicare a Acordului de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU;
9. Creşterea ponderii energiei regenerabile în totalul consumului de energie primară, ca rezultat al investiţiilor de creştere a puterii instalate de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie solară;
10. Atingerea obiectivului privind neutralitatea climatică, prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de stabilire a cadrului pentru atingerea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”), referitor la asigurarea, până cel târziu în 2050, a unui echilibru la nivelul Uniunii între emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră care sunt reglementate în dreptul Uniunii, astfel încât să se ajungă la zero emisii nete până la acea dată;
11. Decongestionarea Sistemului Energetic Național (SEN) prin utilizarea de noi capacități de producție a energiei electrice descentralizate;
12. Punerea în aplicare a inițiativei emblematice Accelerarea (Power-up) din Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă, care are ca obiectiv dezvoltarea și utilizarea surselor regenerabile de energie EUR-Lex – 52020DC0575 – EN – EUR-Lex (europa.eu).
13. Creșterea adecvanței Sistemului Energetic Național prin utilizarea de noi capacități de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie.

Investițiile vor fi finalizate, respectiv instalate și conectate la rețea, inclusiv punerea în funcțiune până la data de 31.12.2029.

1.2 Perioada de depunere a propunerilor de proiecte

Prin prezentul ghid se detaliază procedura de selecție a proiectelor conform principiului „primul venit, primul evaluat, cu respectarea condițiilor din ghid”, corelat cu obiectivele FM şi            în limita bugetului alocat.

Lansarea apelului de proiecte se va derula în urma publicării pe site-ul Ministerului Energiei a unui anunț dedicat care va cuprinde toate detaliile aferente derulării apelului.

Cererile de finanțare împreună cu toate anexele solicitate prin prezentul ghid se vor depune prin platforma electronică dedicată FM, MySMIS 2021 ce poate fi accesată la adresa https://mysmis2021.gov.ro/.

Proiectele vor trece în etapa de precontractare pe măsură ce acestea sunt aprobate la finanțare, ca urmare a finalizării procesului de verificare administrativă și a eligibilității, în limita bugetului disponibil al apelului.

Ministerul Energiei în calitatea sa de autoritate națională de implementare a Fondului pentru modernizare poate prelungi termenul de depunere în funcție de solicitările primite, de rata de contractare a proiectelor, deciziile de realocare a unor fonduri sau alte considerente.

1.3 Acțiunile și activitățile finanțabile        

1.3.1 Acțiunile finanțabile   

În cadrul acestui apel de proiecte vor  putea fi finanțate proiecte care au ca obiectiv realizarea  capacităţilor noi de producere a energiei electrice din surse solare, cu instalații de stocare integrate. Proiectele pot să prevadă și instalarea de pompe de căldură.

Valoarea grantului care poate fi acordat în cadrul acestui apel nu poate depăși suma maximă de 10 milioane euro pe beneficiar (pentru proiectul propriu și valorile aferente participării în parteneriate).

1.3.2 Activităţile finanţabile

Următoarele activităţi prevăzute în proiect sunt eligibile:

1. Achiziţionarea de instalaţii/echipamente noi pentru construirea de capacități noi de producție a energiei  electrice din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare; Achiziționarea de pompe de căldură; Forajele pe care le implică instalarea anumitor tipuri de pompe de căldură reprezintă activități neeligibile și cheltuielile aferente sunt cheltuieli neeligibile.
2. Construcţii aferente care fac strict obiectul proiectului de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare.

1.4 Tipuri de solicitanţi        

Solicitanții eligibili sunt:

• Unitățile administrativ teritoriale, sub-diviziuni ale unităților administrativ teritoriale,
• Unitățile și subunitățile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională,
• Unitățile din sistemul administrației penitenciare,
• Spitalele finanțate integral din fonduri publice,
• Instituții publice, astfel cum sunt definite de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare la art. 2 pct. 30, (inclusiv entitatile publice subordonate sau aflate sub autoritatea/în coordonarea acestora exclusiv Regiile autonome și societatile cu capital de stat),
• Cultele recunoscute oficial în România, și unitățile locale ale acestora, definite potrivit prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată,
• Instituţiile de învăţământ superior de stat,
• Institutele naționale, institutele, centrele și stațiunile de cercetare dezvoltare de drept public, astfel cum sunt acestea prevăzute în O.G. nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare,
• Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară constituite conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
• Centrele sociale și centrele de îngrijiri paliative finanțate integral din fonduri publice,
• Agenția Națională pentru Sport, inclusiv instituțiile subordonate,
• Comitetul Olimpic și Sportiv Român, inclusiv instituțiile subordonate.

Pot fi eligibile și parteneriatele realizate între entitățile de mai sus, în baza acordului de parteneriat încheiat anterior depunerii cererii de finanțate şi întocmit conform Anexei 6 la prezentul ghid, și care se va depune odată cu  cererea de finanțare.

În cadrul acestui apel, solicitanții pot depune un singur proiect de investiții și pot fi membri în cel mult 3 parteneriate, iar valoarea grantului nu poate depăși 10 milioane de euro (pentru proiectul propriu și valorile aferente participării în parteneriate).

Autoconsumul în cadrul instituției/unității/organizației/instituțiilor partenere, etc. este consumul propriu de energie în domeniul public (spre exemplificare neexhaustivă: iluminatul public, iluminatul în incinta unităților, consumul de energie electrică în clădirile unităților și clădirile publice în care nu se desfășoară activități economice – primărie, cămin cultural, creșă/grădiniță/unități învățământ/unități medicale de stat/centre îngrijire bătrâni, etc.) și reprezintă întreaga producție a capacității noi de producere de energie din surse regenerabile pentru care se solicită finanțarea.

Se recomandă ca locul de consum să fie același cu locul de producere.

1.5 Indicatori

Toate proiectele vor demonstra contribuţia la următorii indicatori:

În perioada de monitorizare, pentru justificarea autoconsumului anual, beneficiarul va prezenta, alături de documentele justificative, rezultatul următorului calcul:

I – C <= 0

unde:

I = Cantitatea anuală de energie electrică injectată în rețea, având la bază ca document justificativ facturile emise de furnizor sau auditul electroenergetic în cazul în care nu există facturi sau altele.

C = Cantitatea anuală de energie electrică consumată din rețea, având la bază ca document justificativ facturile emise de furnizor sau auditul electroenergetic în cazul în care nu există facturi sau altele.

Dacă această condiție nu este îndeplinită la nivelul unuia sau a mai multor ani, ea trebuie îndeplinită minim la nivelul perioadei de monitorizare de cinci ani. Energia electrică produsă de capacitatea nou instalată poate fi livrata în SEN, iar compensarea se va realiza conform prevederilor Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale, cu modificările și completările ulterioare.

Definițiile indicatorilor și indicații privind cuantificarea acestora:

Indicatorul I.1 = Capacitatea nou instalată pentru energia din sursa regenerabilă solară datorită sprijinului acordat prin măsuri în cadrul mecanismului și care este operațională (și anume, conectată la rețea, și complet pregătită să producă energie).

Formula de calcul: Capacitate nou instalată de producere a energiei din surse regenerabile, exprimată în MW.

Notă:

Acest indicator reprezintă capacitatea nou instalată obținută prin însumarea puterii nominale a invertoarelor  (puterea în curent alternativ). In situația în care puterea în invertoare este mai mare decât cea instalată în panouri fotovoltaice se va utiliza valoarea cea mai mică dintre cele două la calculul indicatorului și a grantului solicitat.

In acest sens, în cadrul studiului de fezabilitate, este obligatoriu să fie menționate numărul și puterea nominală a invertoarelor, precum și numărul și puterea nominală a panourilor fotovoltaice, care vor fi instalate în cadrul proiectului.

Indicatorul I.2 = Estimarea totală a scăderii anuale a cantității de emisii de gaze cu efect de seră la sfârșitul perioadei ca urmare a înlocuirii producției de energie care nu este din surse regenerabile cu producția de energie din surse regenerabile.

Formula de calcul: Cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră, redusă ca urmare a instalării capacității noi de producere a energiei din surse regenerabile, considerată neutră din punct de vedere a emisiilor de gaze cu efect de seră, în echivalent tone de CO2.

Se calculează parcurgând următorii pași:

1. Se calculează producția anuală medie de energie electrică = capacitatea ce urmează a fi instalată din surse regenerabile*perioada de utilizare anuală (care să nu fie mai mică decât 1000 h/an) );
2. Se calculează cantitatea de emisii redusă: producția anuală medie de energie electrică se înmulțește cu factorul de emisii de CO2 mediu ponderat la nivel național pentru surse fosile calculat pe baza datelor din raportul ANRE pentru anul 2023.

Factorul de emisii de CO2 mediu ponderat la nivel național per MWh produs din surse fosile este 0,5885 tone CO2/MWh. Acesta este determinat în baza raportului ANRE pentru anul 2023.

Indicatorul I.3 = Producţia medie de energie electrică din surse regenerabile

Metodologie de calcul: Producția de energie din surse regenerabile conform capacității instalate, calculată cu programe de specialitate.

Indicatorul I.4 = Producția totală de energie electrică din surse regenerabile pentru perioada de referință

Formula de calcul: Producția anuală de energie electrică * durata de analiză (20 de ani)

Indicatorul I.5 = Factorul de capacitate al centralei

Formula de calcul: Producţia medie anuală de energie din surse regenerabile / (Capacitatea  nou instalată de producere a energiei din surse regenerabile * 8760 h) * 100, respectiv Indicatorul I.3 / (Indicatorul I.1 *8760 h) * 100

Indicatorul I.6 = Capacitate nou instalată de stocarea energiei din surse regenerabile solar

Formula de calcul: Capacitate nou instalată de stocare a energiei electrice, exprimată în MWh

Indicatorul I.7 = Capacitate nou instalată de stocarea energiei din surse regenerabile solar

Formula de calcul: Capacitatea nou instalată pentru pompe de căldură, exprimată în kW

1.6 Alocarea stabilită pentru selecția proiectelor  

Bugetul total estimat al apelului este echivalentul în lei a:

Bugetul alocat apelului de proiecte se angajează în temeiul principiului ”primul venit, primul evaluat, cu respectarea condițiilor din ghid”.  

1.7 Valoarea maximă a finanțării din Fondul pentru modernizare        

Pentru proiectele finanțate  în temeiul principiului ,,primul venit, primul evaluat, cu respectarea condițiilor din ghid”, grantul acordat  din bugetul FM acoperă 100% din cheltuielile eligibile prevăzute în Anexa 4 la prezentul ghid. Cheltuielile neeligibile, inclusiv cele care intervin prin depășirea plafoanelor privind valoarea grantului solicitat per MW instalat, sunt în sarcina beneficiarului.

Cheltuielile eligibile sunt reprezentate de costurile de investiție, astfel cum sunt prevăzute în Anexa 4 la prezentul ghid.

Costurile de operare nu sunt eligibile.

TVA-ul eligibil este cel aferent cheltuielilor care se încadrează în plafoanele menționate în ghid.

Ulterior încheierii contractului de finanţare, beneficiarul nu va mai putea primi finanţări din alte surse publice pentru aceleaşi cheltuieli eligibile ale proiectului, sub sancţiunea rezilierii Contractului de finanţare şi a returnării sumelor rambursate.

Pentru evitarea riscurilor unor practici neconcurențiale (înțelegeri de cartel), valoarea grantului solicitat pe MW instalat se va încadra în următoarele plafoane maxime[1]:

1. a) Pentru proiectele care nu includ pompe de căldură: 1.300.000 euro/MW instalat, fără TVA

1. b) Pentru proiectele care includ și pompe de căldură : 1.500.000 euro/MW instalat, fără TVA

Grantul se acordă în lei sub formă de avans și de rambursare a cheltuielilor efectuate şi nu poate depăşi 10 milioane euro pe beneficiar (pentru proiectul propriu și valorile aferente participării în parteneriate), echivalent în lei  la cursul InforEuro din luna anterioară deschiderii apelului de proiecte (luna …….. /anul……), respectiv ………… lei/euro.

Diferenţa până la valoarea totală a proiectului se acoperă de către solicitant. Acesta trebuie să asigure și contribuția financiară pentru cheltuielile neeligibile.

Solicitantul va avea în vedere, la întocmirea bugetului proiectului, condiţiile de eligibilitate a cheltuielilor (a se vedea Anexa nr. 4 – Categorii de cheltuieli) şi plafoanele maxime ale grantului acordat menţionate mai sus.

Proiectele depuse se vor evalua în baza grilei de verificare a conformității administrative și a eligibilității, prezentată în Anexa nr. 2.

1.8 Grant       

Condițiile ce trebuie respectate in vederea acordării grantului sunt următoarele:

Grantul nu se acordă unei autorități publice aflată în incapacitate de plată/în stare de insolvenţă conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 35/2016 sau altor acte normative, după caz.

Cumulul grantului

Pentru acelaşi beneficiar şi aceleaşi cheltuieli eligibile, grantul acordat nu se poate cumula cu niciun alt grant acordat.

Granturile se acordă instalaţiilor noi (a se vedea Secțiunea 1.3. din prezentul ghid).

Perioada de implementare a proiectului se încadrează în perioada de eligibilitate a cheltuielilor, respectiv între data intrării în vigoare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei din 9 iulie

2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului, de 30 iulie 2020 și data preconizată de finalizare menționată în cadrul apelului de proiecte, care nu poate depăși data de 31.12.2029.

Costurile eligibile sunt costurile de investiții și reprezintă cheltuielile eligibile prevăzute în Anexa 4 la prezentul ghid.

Valoarea grantului acordat  din bugetul FM acoperă 100% din cheltuielile eligibile prevăzute în Anexa 4 la prezentul ghid astfel cum se precizează la Secţiunea 1.7 din prezentul ghid.

TVA-ul eligibil este cel aferent cheltuielilor care se încadrează în plafoanele menționate în ghid.

CAPITOLUL 2. REGULI PENTRU ACORDAREA FINANȚĂRII      

Verificarea administrativă și a eligibilității cererilor de finanțare depuse în cadrul apelului de proiecte va presupune următoarele aspecte:

• se verifică dacă Cererea de finanțare a fost depusă în condițiile specificate în prezentul ghid;
• se are în vedere verificarea completării cererii de finanțare și a anexelor, valabilitatea documentelor, precum și respectarea criteriilor de eligibilitate menționate în prezentul ghid;
• se verifică îndeplinirea criteriilor din grila de verificare a conformității administrative și a eligibilității Cererii de finanțare (Anexa 2), respectiv:
  • eligibilitatea solicitantului – se va verifica dacă solicitantul îndeplinește criteriile prevăzute în prezentul ghid;
  • eligibilitatea proiectului – se va verifica dacă proiectul și activitățile sale îndeplinesc criteriile prevăzute în prezentul ghid și respectă legislația națională și europeană.

Pe durata procesului de verificare a conformității administrative și a eligibilității Cererilor de finanțare depuse în cadrul apelului de proiecte, ME va publica regulat lista parțială cu solicitanții acceptați, respectiv cu solicitanții respinși.

După finalizarea procesului de verificare a conformității administrative și a eligibilității, se va publica lista completă cu solicitanți admiși și respinși.

2.1 Eligibilitatea solicitantului         

Solicitanţii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii de natură instituţională, legală şi  financiară:

1. se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili, în funcție de acțiunile finanțabile prevăzute la Secțiunea 1.3.1 din prezentul ghid, respectiv:

• Unitățile administrativ teritoriale, sub-diviziuni ale unităților administrativ teritoriale,
• Unitățile și subunitățile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională,
• Unitățile din sistemul administrației penitenciare,
• Spitalele finanțate integral din fonduri publice,
• Instituții publice, astfel cum sunt definite de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare la art. 2 pct. 30, (inclusiv entitățile publice subordonate sau aflate sub autoritatea/în coordonarea acestora exclusiv Regiile autonome și societățile cu capital de stat),
• Cultele recunoscute oficial în România și unitățile locale ale acestora, definite potrivit prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată,
• Instituţiile de învăţământ superior de stat,
• Institutele naționale, institutele, centrele și stațiunile de cercetare dezvoltare de drept public, astfel cum sunt acestea prevăzute în O.G. nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare,
• Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară constituite conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
• Centrele sociale și centrele de îngrijiri paliative finanțate integral din fonduri publice,
• Agenția Națională pentru Sport, inclusiv instituțiile subordonate,
• Comitetul Olimpic și Sportiv Român, inclusiv instituțiile subordonate.

inclusiv parteneriatele dintre entitățile de mai sus.

1. sunt legal constituiți;

Se probează prin:

• Actul constitutiv/actul normativ de înființare, Hotărâre judecătorească de validare primar//Hotărâre de validare a Consiliului Local/Judeţean/Hotărâre a Consiliului judeţean de alegere a Preşedintelui Consiliului judeţean, Ordinul prefectului de constatare a îndeplinirii conditiilor legale de constituire a Consiliului local/Documentul de numire a reprezentantului legal etc și după caz Acordul de parteneriat, încheiat anterior datei depunerii cererii de finanțare.

1. c) Activitățile economice desfășurate de solicitanți au un caracter strict auxiliar și nu trebuie să depășească 20% din capacitatea anuală totală a beneficiarului. Determinarea procentului în care solicitantul își desfășoară activități economice/neeconomice se poate realiza în funcție de natura activității și de tipul de resurse necesare desfășurării activității și poate fi calculată pe baza contabilității timpului (capacitatea de resurse umane măsurată în orele de lucru ale angajaților), a intrărilor (cum ar fi materialele, echipamentele și capitalul fix), a spațiului și a altor elemente relevante pentru activitatea specifică a

Calculul justificativ al acestui procent va fi prezentat în cererea de finanțare la secțiunea ,,Justificare context”, cu includerea elementelor mai sus menționate și a altor asemenea considerate a fi necesare.

Se probează prin:

• Declarație pe propria răspundere privind desfășurarea de activități economice, inclusiv documente justificative (Anexa 10).

În situația în care o entitate publică desfășoară, în mod mixt, atât activități economice, cât și neeconomice, dacă aceasta desfășoară aproape exclusiv activități neeconomice, condiția este ca activitățile economice să aibă un caracter strict auxiliar, adică acesta să corespundă unei activități care este legată direct de funcționare entității publice și este necesară pentru aceasta sau este legată intrinsec de utilizarea neeconomică principală a acesteia și are un domeniu de aplicare limitat. Acest criteriu se consideră respectat atunci când activitățile economice consumă aceiași factori de producție (ex: materiale, echipamente, forță de muncă sau capital fix) ca activitățile neeconomice principale.

Activitățile neeconomice sunt menționate la pct. 20 din Comunicarea Comisiei Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (2022/C 414/01) – pentru solicitanții institute naționale, institute, centre și stațiuni de cercetare-dezvoltare de drept public, precum și cele menționate la pct. 2.5 din Comunicarea Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat (2016/C 262/01)  – pentru solicitanții instituții de învățământ superior de drept public.

Activitățile desfășurate de entitățile publice în scopuri economice pot fi considerate auxiliare atunci când capacitatea alocată în fiecare an activităților respective nu depășește 20 % din capacitatea anuală totală a entității.

Atenție:

Menținerea activității economice auxiliare a beneficiarilor pe durata proiectului sub 20% din totalul activitatii anuale desfasurate trebuie demonstrata pe baza separarii contabile pe analitice a activităților economice si neeconomice desfasurate si se verifica anual de catre furnizorul grantului.

În situația în care pe durata de viață a proiectului condiția referitoare la menținerea activității economice a beneficiarilor sub 20% nu se menține, grantul acordat va intra sub incidența regulilor de ajutor de stat, fiind necesară recuperarea acestuia, în conformitate cu prevederile Regulamentului UE nr. 1589/2015 de stabilire a normelor de aplicare art. 108 din TFUE.

In ceea ce privește instituțiile subordonate Agenției Naționale pentru Sport, Comitetului Olimpic şi Sportiv Român și instituțiile subordonate acestuia, se vor avea în vedere următoarele:

În  conformitate cu prevederile legale și jurisprudența europeană, este considerată întreprindere orice entitate care desfăşoară o activitate economică (furnizare de bunuri sau servicii pe o piaţă), indiferent de statutul său juridic,de acționariat (public sau privat) sau de modul de finanţare.

În consecință, pot fi considerate întreprinderi inclusiv entități precum asociațiile, fundațiile, ONG-urile, cluburile sportivă, dacă acestea desfăoară o activitate economică, indiferent dacă respectiva activitate este sau nu generatoare de profit[2].

În acest sens, potrivit jurisprudenței Curții Europene de Justiție, atunci când o activitate sportivă are caracterul unei activități salariate sau al unei prestații de servicii remunerate (situație proprie sportivilor semi-profesionişti sau profesionişti), aceasta constituie o activitate economică. În conformitate cu articolul 2, punctul 143, al Regulamentului (UE) nr. 651/2014[3], „ sport profesionist ” înseamnă practicarea unui sport ca activitate lucrativă sau ca serviciu remunerat, indiferent dacă a fost încheiat sau nu un contract de muncă oficial între sportiv şi organizația sportivă relevantă, în cazul în care remunerația depăşeste costul de participare[4] și reprezintă o parte semnificativă din veniturile sportivului. Spre exemplificare, potrivit practicii decizionale a Comisiei Europene, cluburile sportive profesioniste pot fi considerate întreprinderi, ca urmare a faptului că desfășoară activitate economică în cadrul mai multor piețe, precum: piața transferurilor jucãtorilor profesioniști, piețele de publicitate, media, vânzare de bunuri etc.

În continuare, sunt prezentate câteva situații în care, în opinia Consiliului Concurenței, ținând cont de principiile legislației şi jurisprudenței europene, finanțarea activităților sportive nu este susceptibilă a implica elemente de natura ajutorului de stat:

• finanțarea sportului de masă, a sportului amator, a cluburilor de juniori, cadeți şi tineret, a căror activitate nu este considerată ativitate economică. În cazul cluburilor care dețin şi secții de jucätori care au statut de jucători profesionişti, este necesară separarea, din punct de vedere contabil, a veniturilor şi cheltuielilor aferente celor două tipuri de activități;
• finanțarea unor activități care nu afectează schimburile comerciale dintre statele membre, respectiv atunci când structurile sportive respective nu participă şi nu au potențialul de a participa la competiții profesioniste intemaționale, nu efectuează transferuri de jucători care implică plata unei sume către clubul sportiv la care a activat până la acel moment jucătorul ce face obiectul transferului şi nu realizează vânzări internaționale de drepturi de difuzare a evenimentelor sportive;
• acordarea unor bonusuri de performanță direct sportivilor, persoane fizice, de cätre autoritățile centrale sau locale, cu condiția ca aceste bonusuri să nu reprezinte forme mascate de remunerare a activităților desfăşurate de către sportivii profesionişti;
• este aplicabil principiul investitorului privat prudent[5];
• finanțarea unor cluburi care desfaşoară în principal activități neeconomice, dacă activitățile economice prestate nu depășesc 20% din capacitatea anuală globală a entității respective. În ceea ce priveşte aplicabilitatea acestui criteriu în vederea excluderii caracterului de ajutor de stat al unei măsuri de sprijin, potrivit Consiliului Concurenței, în general acesta se aplică în cazurile în care activitatea de bază derulată de club are caracter neeconomic (de exemplu, un club de juniori sau de sportivi neprofesionişti) şi are ataşată o activitate economică nesemnificativă (cu o pondere de maxim 20%), cum ar fi, de vânzarea de bilete, vânzarea de echipamente promoționale etc.

De asemenea, activitatea de formare și perfecționare a antrenorilor, dacă aceştia sunt angajați ai unor cluburi profesioniste sau desfășoară activitate economică independentă, poate intra sub incidența regulilor de ajutor de stat.

În acest sens, se va avea în vedere Ghidul privind incidența legislației de ajutor de stat asupra finanțärii activităților sportive publicat de către Consiliul Concurenței la adresa:

https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2019/03/publicare_ghid_sport.pdf

Prin urmare, solicitanții de tipul:

• Instituții  subordonate Agenției Naționale pentru Sport,
• Comitetul Olimpic şi Sportiv Român și instituțiile subordonate acestuia,

au obligația de a completa o declarație pe propria răspundere cu justificarea neîncadrării sub incidența regulilor de ajutor de stat luând în considerare cele mai sus menționate, suplimentar Declarației pe propria răspundere privind desfășurarea de activități economice, inclusiv documente justificative (Anexa 10).

1. d) Solicitantul nu se încadrează într-una din situaţiile de mai jos:

• este în incapacitate de plată/în stare de insolvenţă conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 35/2016 sau altor acte normative, după caz;
• este în stare de faliment, lichidare, are afacerile conduse de un administrator judiciar sau activităţile sale comerciale sunt suspendate ori face obiectul unui aranjament cu creditorii sau este într-o situaţie similară cu cele anterioare, reglementată prin lege, ori face obiectul unei proceduri legale pentru declararea sa în stare de faliment, lichidare;
• nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România, după caz;
• este declarat într-o situaţie gravă de încălcare a prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice şi/sau a obligaţiilor asumate printr-un contract/acord de finanţare din fonduri publice, respectiv pentru solicitant și/sau reprezentantul legal s-a stabilit printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă că aceștia se fac vinovați de abatere profesională gravă deoarece au încălcat actele normative cu putere de lege și normele administrative sau standardele etice aplicabile sectorului profesional din care face parte persoana sau entitatea ori deoarece se fac vinovati de o conduită abuzivă care îi afectează credibilitatea profesională, atunci când o astfel de conduită trădează o intenție frauduloasă sau o neglijență gravă, în sensul art. 136 alin. (1) lit. c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012;
• Solicitantul/reprezentantul legal al Solicitantului a fost subiectul unei hotărâri judecătorești definitive pentru fraudă, corupţie, implicarea în organizaţii criminale sau în alte activităţi ilegale, în detrimentul intereselor financiare ale Comunităţii Europene;
• Solicitantul/reprezentantul legal al solicitantului a suferit condamnări definitive datorate unei conduite profesionale îndreptată împotriva legii, decizie formulată de o autoritate de judecată ce are forţă de res judicată.

Se probează prin:

• Sectiunea A din Declarația unică a solicitantului (Anexa 3 ).

În cazul selecţiei proiectului, în etapa de precontractare se va proba îndeplinirea obligaţiilor prin certificatul de atestare fiscală emis de ANAF, liber de sarcini şi de Direcţia locală de taxe şi                      impozite, aflate în termenul de valabilitate, conform formatului specific pentru solicitarea de finanţare prin fonduri europene nerambursabile.

De asemenea, în etapa de precontractare vor fi probate alte obligaţii prin Cazier fiscal al solicitantului şi Cazier judiciar al reprezentantului legal aflate în termenul de valabilitate.

1. e) Reprezentantul legal al solicitantului/responsabilul de proiect nu se află în situație de conflict de interese, astfel cum este definit în legislaţia naţională și europeană.

  Se probează prin:

• Secțiunea D din Declaraţia unică (Anexa 3)
• Anexa nr. 9 – Declarația privind conflictul de interese

1. f) Solicitantul demonstrează capacitatea financiară pentru susţinerea implementării proiectului:

Se probează prin:

• Hotărârea consiliului local/ judeţean/CA/ hotărâre a organului de conducere/ ordin al conducătorului, altele asemenea care să angajeze instituția privind asigurarea cofinanțării proiectului, asigurarea fluxului financiar pentru implementarea proiectului şi acoperirea contravalorii cheltuielilor altele decât cele eligibile (care să cuprindă cel puțin, dar fără a se limita la, denumirea proiectului, valoarea totală, din care eligibilă și neeligibilă);
• Sectiunea B din Anexa 3 corelată cu descrierea din secţiunea Capacitate financiară din Cererea de finanţare.

2.2. Eligibilitatea proiectului           

Proiectele depuse în cadrul măsurii Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum din cadrul Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei aferent Fondului pentru modernizare în România trebuie să              respecte următoarele condiții:

1. Proiectul se încadrează în categoriile de acțiuni finanțabile menţionate în prezentul Ghid;

• A se vedea secțiunile Obiectivele proiectului, Descrierea proiectului și Activități previzionate, secțiunea Studiu de Fezabilitate din Cererea de finanțare.

1. Valoarea grantului solicitat per MW instalat este de maximum:

• Pentru proiectele care nu includ pompe de căldură: 1.300.000 euro/MW instalat, fără TVA

• Pentru proiectele care includ și pompe de căldură : 1.500.000 euro/MW instalat, fără TVA

1. Capacitatea nou instalată de producere a energiei electrice propusă prin proiect este de minimum 0,200 MW;

 Se probează prin:

• Studiul de fezabilitate
• Cererea de finanțare

1. Proiectul este implementat pe teritoriul României;

• Se probează prin secțiunea Localizare proiect din Cererea de finanțare

31. Perioada de implementare a proiectului se încadrează în perioada de eligibilitate a cheltuielilor, respectiv între data intrării în vigoare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului de 30 iulie 2020 și data  de finalizare menționată în cadrul apelului de proiecte, respectiv data de 31.12.2029;

• A se vedea secțiunea Activităţi previzionate din Cererea de finanțare.

1. Valoarea grantului solicitat nu depășește 10 milioane EUR (pentru proiectul propriu și valorile aferente participării în parteneriate);

• A se vedea secțiunea Buget-Activităţi şi cheltuieli din Cererea de finanțare.

1. Proiectul a fost aprobat de către solicitant în condițiile legislației aplicabile;

                 Se probează prin:

• documentele de aprobare a proiectului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare (după caz, HCL/HCJ, HG, Hotărâre CA/altele asemenea care să angajeze instituția, după caz, care să cuprindă cel puțin, denumirea proiectului, valoarea totală (din care eligibilă și neeligibilă), asigurarea cofinanţării proiectului şi acoperirea contravalorii cheltuielilor neeligibile).

1. Proiectul respectă reglementările naţionale şi comunitare privind eligibilitatea cheltuielilor, promovarea egalităţii de şanse şi politica nediscriminatorie, dezvoltarea durabilă, achiziţiile publice, informare şi publicitate, precum şi orice alte prevederi legale aplicabile fondurilor europene;

• A se vedea Sectiunea A din Declarația unică a solicitantului (Anexa 3 ), Planul de informare și publicitate, care se va elabora luând în considerare măsurile minime obligatorii din cadrul Manualului de identitate vizuală, publicat pe site-ul ME și care va cuprinde, fără a se limita la, activitățile ce vor fi derulate, bugetul alocat acestora, etc.

1. Investiția/investițiile nu a/au mai beneficiat de finanţare din fonduri publice;

Se probează prin:

• Sectiunile A din Declarația unică a solicitantului (Anexa 3 ).

1. Bugetul proiectului respectă indicaţiile privind încadrarea în categoriile de cheltuieli, conform prevederilor Ghidului și a anexelor aferente;

Se probează prin:

• Anexa 7 – Bugetul Proiectului Proiectului cu respectarea formulelor din cadrul formatului prezentat si corelata cu devizul general iar sectiunea BUGET din Cererea de finanțare sa fie corelata cu acesta, pana la ultima zecimala

1. k) Proiectul respectă principiul ”de a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH)?

  Se probează prin:

• Declarația privind respectarea principiului DNSH (Anexa 11)
• Autoevaluarea proiectului din punct de vedere al respectării principiului DNSH (Anexa 11.1)
• Declarația unică

1. Proiectul are avizul tehnic de racordare (ATR) pentru locul de producere;

Se probează prin:

• ATR pentru locul de producere, care să includă și instalatia de stocare;

Notă:

Depunerea avizului tehnic de racordare nu este obligatorie odată cu depunerea Cererii de finanțare, dar depunerea avizului este obligatorie la prima cerere de prefinanțare/plată/rambursare, oricare dintre acestea survine prima.

1. Procentul energiei electrice utilizată pentru autoconsum din totalul energiei produse este de 100%;

Se probează prin:

• Studiul de fezabilitate (nu mai vechi de 2 ani) care să cuprindă și documente justificative (ex: facturile de electricitate, pe 12 luni consecutive din perioada 2023-2025, cu consumul în format tabelar sau auditul electroenergetic în cazul în care nu există facturi, din care să reiasă consumul propriu potrivit prevederilor prezentului ghid sau altele). Pentru cazul în care există facturi de la care se poate începe estimarea consumurilor de energie electrică și se preconizează instalarea de noi consumatori de energie electrică la nivelul beneficiarului, consumul suplimentar de energie electrică va fi evaluat la nivelul studiului de fezabilitate sau într-un document distinct (asumat de solicitant) și prezentat drept consum mediu anual prognozat
• Secțiunea A din Declarația unică (Anexa nr. 3)

1. Terenurile/imobilele necesare înființării și funcționării investiţiei sunt puse la dispoziția proiectului, iar construcția acestuia este posibilă;

Se probează prin:

• Orice document/înscris care atestă deținerea unui drept de proprietate sau a unui alt drept real (act de proprietate/contract de concesiune/superficie/administrare) asupra imobilului (teren și/sau clădire) unde se face investiția, valabil cel puţin 5 ani de la data previzionată pentru efectuarea plății finale în cadrul proiectului.

(NOTĂ: nu se acceptă drepturi asupra imobilului (teren și/sau clădire), conferit în baza unui contract de închiriere/leasing imobiliar/comodat etc.).

• Extras de carte funciară, valabil la data depunerii, în care este intabulat dreptul de proprietate sau un alt drept real (act de proprietate /contract de concesiune /superficie /administrare), care să probeze că imobilele (teren și/sau clădiri) sunt libere de orice sarcini (în sensul în care nu există niciun act sau fapt juridic care împiedică sau limitează, total sau parţial, exercitarea unuia sau mai multor atribute ale dreptului de proprietate, astfel încât proprietarul să poată realiza activitățile proiectului), că nu fac obiectul unor litigii în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti cu privire la situaţia juridică, că nu fac obiectul revendicărilor potrivit unor legi speciale în materie sau dreptului comun;
• Plan de amplasament pentru imobilele pe care se propune a se realiza investiţia în cadrul proiectului;
• Certificat de urbanism sau document echivalent emis de către autoritatea competentă pentru obiectul cererii de finanțare, în termen de valabilitate;
• Secțiunea A din Declarația unică a solicitantului din Anexa 3, referitoare la disponibilitatea terenurilor pe care se vor realiza investiţiile.

În cazul proiectelor ce vor fi amplasate pe terenuri agricole situate în extravilan, având categoriile de folosinţă arabil, păşune, vii şi livezi, precum şi pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, solicitanții vor avea în vedere respectarea condițiilor prevăzute la art. 92 alin. (2) lit. j) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare.

Îîn etapa de precontractare solicitanții vor prezenta documente doveditoare privind clasele a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate a terenului, respectiv studiul pedologic și agrochimic.

Pentru proiectele care vizează amplasarea investiției pe terenuri situate in extravilan de tip agricol, solicitantul are obligația să depună dovada scoaterii din circuitul agricol și autorizația de construire precum și un extras de carte funciară relevant, înainte de depunerea cererii de prefinanțare sau, în cazul în care nu se solicită prefinanțare, înainte de depunerea primei cereri de rambursare, oricare dintre acestea survine prima.

1. Producția minimă:

Factor de capacitate de minimum 11,4%, reprezentând echivalentul a 1000 h/an de funcționare la capacitatea instalată

Se probează prin:

• SF sau printr-un document anexă la SF, asumat de către proiectant.

1. p) Proiectul are capacitate de stocare integrată, iar tehnologia utilizată nu este pe bază de plumb, NiCd sau NiMH?

Se probează prin:

• Studiul de fezabilitate
• Sectiunea din Cererea de finanțare referitoare la Descrierea investiției.

1. r) Capacitatea sistemului de stocare trebuie dimensionată astfel încât să asigure stocarea energiei produse la puterea nominală instalată a centralei de producere existente pentru o durată de minimum 2 ore.

Se probează prin:

• Studiul de fezabilitate
• Sectiunea din Cererea de finanțare referitoare la Descrierea investiției

2.3. Eligibilitatea cheltuielilor          

Baza legală:

• Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările și completările ulterioare, privind înființarea Fondului pentru modernizare;
• Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre ale Uniunii Europene;
• Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2018/1.046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.296/2013, (UE) nr. 1.301/2013, (UE) nr. 1.303/2013, (UE) nr. 1.304/2013, (UE) nr. 1.309/2013, (UE) nr. 1.316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012;
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare;

Pentru a fi eligibile în vederea finanţării prin FM, toate cheltuielile trebuie să respecte prevederile reglementărilor de mai sus, să corespundă obiectivelor FM, să fie indispensabile atingerii obiectivelor proiectului, să fie incluse în cererea de finanțare aprobată şi defalcate în bugetul prezentat în Cererea de finanțare.

Cheltuielile eligibile pentru rambursare sunt efectuate în perioada de eligibilitate, respectiv între data intrării în vigoare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1001 de 30 iulie 2020 și data  de finalizare a proiectelor, care nu poate fi mai târziu de 31.12.2029, cu condiția ca investiția să nu fie pusă în funcțiune înainte de depunerea cererii de finanțare.

Atenție:

Având în vedere principiul ,,primul venit, primul evaluat, cu respectarea condițiilor din ghid”, respectiv îndeplinirea tuturor criteriilor de eligibilitate și încadrarea în limita bugetului alocat, menționăm faptul că depunerea cererii de finanțare, inclusiv anexele aferente, nu implică automat aprobarea și finanțarea proiectului.

Cheltuielile neeligibile în cadrul acestei operaţiuni sunt următoarele (enumerarea nefiind exhaustivă):

• cheltuieli aferente contribuției în natură;
• cheltuielile cu amortizarea;
• cheltuielile aferente obținerii terenurilor;
• cheltuielile aferente achiziţiei de bunuri sub forma leasingului;
• cheltuieli cu achiziția imobilelor deja construite;
• cheltuieli cu închirierea, altele decât cele prevăzute la cheltuielile generale de administrație;

• cheltuieli cu achiziția de mijloace de transport;
• cheltuieli generale de administrație;
• dobânda debitoare;
• alte comisioane aferente creditelor;
• TVA, dacă este deductibilă potrivit legislației naționale în domeniul fiscal și recuperabilă;
• TVA aferent cheltuielilor care nu se încadrează în plafoanele menționate în ghid;
• achiziţia de echipamente second-hand;
• amenzi, penalităţi, cheltuieli de judecată și arbitraj;
• costurile pentru operarea obiectivelor de investiţii;
• cheltuielile efectuate pentru obiective de investiţii executate în regie proprie;
• cheltuieli aferente marjei de buget 25% din următoarele capitole/subcapitole de cheltuieli (1.2 + 1.3 + 1.4 + 2 + 3.1 + 3.2 + 3.3 + 3.5 + 3.7 + 3.8 + 4 + 5.1.1)
• cheltuieli pentru constituirea rezervei de implementare pentru ajustarea de preț

Atenţie!

• Solicitantul îşi asumă obligaţia de a nu primi finanţări din alte surse publice, cu excepția fondurilor proprii, pentru aceleaşi cheltuieli eligibile ale proiectului, sub sancţiunea rezilierii contractului; solicitantul va depune o declaraţie care atestă că nu a mai primit sprijin din fonduri publice pentru proiectul propus (vezi Sectiunea A din Declaraţia unică – Anexa 3).
• Cheltuielile aferente activităţilor proiectului realizate înainte de data intrării în vigoare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei, respectiv 30 iulie 2020, nu sunt eligibile.

Cheltuielile privind informarea, publicitatea și auditul financiar sunt obligatorii.

Cheltuielile cu echipa de management de proiect sunt limitate la echivalentul a maximum 20.000 euro cu TVA.

Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii cu caracter general:

• să fie efectuată şi plătită de la data intrării în vigoare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei, respectiv 30 iulie 2020, până la data de 31.12.2029.
• să fie însoţită de facturi, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor, pe baza cărora cheltuielile să poată fi auditate şi identificate;
• să fie în conformitate cu prevederile contractului de finanţare (CF) încheiat cu Ministerul Energiei;
• să fie conformă cu prevederile legislaţiei naţionale şi europene, în special în ceea ce priveşte achiziţiile publice;
• cheltuielile cofinanţate din fondurile FM nu au fost finanţate şi nu sunt finanţate în prezent din alte fonduri publice, sau alte fonduri externe rambusabile sau nerambursabile, cu excepția bugetului propriu al beneficiarului;
• toate activele corporale achiziţionate prin proiect trebuie să fie

Este necesar ca încadrarea de către solicitant a costurilor investiţionale în categoria de cheltuieli eligibile să                   se facă în strânsă corelare cu devizul general întocmit în conformitate cu prevederile H.G. nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

Implementarea financiară a proiectului

Baza legală:

Implementarea financiară se efectuează prin mecanismul de prefinantare și cererea de rambursare în conformitate cu prevederile OUG nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare (denumită în continuare OUG 60/2022).

Mecanismul prefinanțării și rambursării cheltuielilor efectuate

Beneficiarul poate accesa mecanismul de prefinanțare și cerere de rambursare/plată, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2022.

Pentru granturile acordate, Ministerul Energiei poate asigura prefinanţare aferentă investiției, reprezentând 50% din valoarea totală a grantului.

Beneficiarul depune o cerere de prefinanțare conform modelului inclus în documentația procedurilor de selecție a propunerilor de investiții. Ministerul Energiei transferă suma către beneficiar în termenele prevăzute în contractul de finanțare.

Beneficiarul care a depus cerere de prefinanțare are obligația depunerii unei/unor cereri de rambursare care să cuprindă cheltuielile efectuate din tranșa de prefinanțare acordată, în cuantum cumulat de minimum 40% din valoarea acesteia, în termen de maximum 6 luni de la data la care Ministerul Energiei a virat tranșa de prefinanțare.Restul prefinanțarii va fi justificată in termen de 12 luni de la acordarea acesteia.

Cererea de plată este cererea depusă de către beneficiari, prin care se solicită Ministerului Energieivirarea sumelor necesare pentru plata cheltuielilor eligibile, rambursabile, conform contractului/deciziei de finanţare, în baza facturilor, facturilor de avans, statelor privind plata salariilor, precum şi a altor documente justificative care atestă achiziţia şi recepţia bunurilor/serviciilor/lucrărilor necesare implementării investiţiei;

Pentru a putea beneficia de mecanismul decontării cererilor de plată, beneficiarii au obligaţia de a plăti integral contribuţia proprie anterior depunerii cererii. Aceasta reprezintă partea din valoarea proiectului suportată de beneficiar și include, după caz, contribuţia la finanţarea cheltuielilor eligibile necesare implementării proiectului (inclusiv taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă aferentă cheltuielilor eligibile).

In cazul utilizarii mecanismului cererilor de plată, beneficiarul trebuie sa faca dovada achitarii furnizorilor/prestatorilor/executanților in termen de 10 zile lucratoare de la data încasării sumelor virate de către Ministerul Energiei, care se va face prin depunerea cererilor de rambursare aferente cererilor de plata, impreuna cu documentele justificative ( ordine de plata , extrase de cont , procese verbale , certificatele de garantie, etc)

Plăţile către beneficiari sunt efectuate în baza unui mecanism în etape. Etapele au în vedere stadiile tehnice ale investiţiilor sau etapele de execuţie ale acestora şi sunt definite în documentaţia procedurilor de selecţie a propunerilor de investiţii elaborată de Ministerul Energiei.

În termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data depunerii de către beneficiar la ME, a cererii de prefinanțare/plată/rambursare, întocmite conform contractului de finanțare, ME autorizează cheltuielile eligibile cuprinse în cererea de rambursare și efectuează plata sumelor autorizate în termen de 20 zile lucrătoare de la data la care ME dispune de resurse în conturile sale. După efectuarea plății, ME notifică beneficiarilor plata aferentă cheltuielilor autorizate din cererea de prefinanțare/plată/rambursare.

Pentru depunerea de către beneficiar a unor documente adiționale sau clarificări solicitate de ME, termenul de 30 de zile lucrătoare poate fi întrerupt fără ca perioadele de întrerupere cumulate să depășească 10 zile lucrătoare.

În cazul nerespectării contractului de finanțare ME poate aplica reduceri procentuale și recuperarea sumelor plătite necuvenit în conformitate cu legislația in vigoare.

În cazul ultimei cereri de rambursare depuse de către beneficiar în cadrul proiectului, ce se poate depune ulterior punerii în funcțiune a proiectului, reprezentând ultima tranșă din valoarea totală a  grantului, termenul de 30 de zile lucrătoare poate fi prelungit cu durata necesară efectuării tuturor verificărilor procedurale specifice autorizării plății finale, dar nu mai mult de 90 de zile lucrătoare.

Nedepunerea de către beneficiar a documentelor sau clarificărilor solicitate în termenul prevăzut în contractul de finanțare atrage respingerea, parțială sau totală, după caz, a cererii de rambursare.

După primirea facturilor pentru livrarea bunurilor/prestarea serviciilor/execuția lucrărilor, a altor documente justificative care atestă achiziția și recepția bunurilor/serviciilor necesare implementării proiectului și după achitarea costurilor respective, beneficiarul întocmește cererea de rambursare conform contractului de finanțare si a anexelor, împreună cu copii de pe documentele justificative aferente. Cererile de rambursare se depun în conformitate cu etapele din programul de rambursare. Modelele de cereri de rambursare sunt incluse în documentaţia procedurilor de selecţie a propunerilor de investiţii.

Beneficiarul va depune prima cerere de rambursare în conformitate cu termenele stabilite în calendarul de implementare, prevăzut în contractul de finanțare. Cererile de rambursare depuse în primul an trebuie să acopere integral prefinanțarea primită. În cazul în care beneficiarul nu justifică prefinanțarea în primul an, ME solicită beneficiarului să explice motivul pentru care nu a atins prima etapă în primul an și impune termene stricte pentru justificarea prefinanțării cu costurile reale susținute prin documente. În cazul în care beneficiarul nu respectă noul termen limită, ME va demara procedura de recuperare a prefinanțării în conformitate cu mecanismul pentru investițiile suspendate.

După semnarea contractului de finanțare, beneficiarul va contracta un auditor financiar independent pentru verificarea costurilor solicitate la rambursare de la ME, conform criteriilor de eligibilitate aplicabile investițiilor finanțate prin Fondul pentru modernizare. Auditorul va emite un raport separat pentru fiecare cerere de rambursare. Beneficiarul are obligația să anexeze la dosarul de rambursare raportul emis de auditor.

Ulterior depunerii cererii de rambursare de către beneficiar, ME va verifica cererea de rambursare. După efectuarea verificărilor, în cazul în care nu sunt necesare clarificări din partea beneficiarului, ME va emite beneficiarului o notificare cuprinzând rezultatele verificărilor efectuate și va vira beneficiarului suma costurilor rambursabile in conformitate cu notificarea emisa, într-un cont distinct, deschis de către beneficiar în acest scop. ME transmite beneficiarului o notificare de plată întocmită separat pentru fiecare cerere de rambursare, în termen de 48 de ore de la transferul sumelor.

CAPITOLUL 3. COMPLETAREA  CERERII DE FINANȚARE         

Pentru a propune un proiect în vederea finanţării, solicitantul trebuie să completeze o cerere de finanțare conform modelului din Anexa 1. Aceasta se va transmite prin sistemul informatic, împreună cu toate anexele solicitateprin platforma electronică dedicată FM, MySmis 2021, ce poate fi accesată la adresa https://mysmis2021.gov.ro/.

În situația în care solicitantul depune mai multe proiecte în cadrul acestui apel (un proiect propriu si maximum trei în parteneriat), se vor prezenta sub formă tabelară în Anexa 3 Declaratia unică – Secțiunea A,  proiectele depuse, valoarea grantului solicitat pe fiecare dintre ele (în lei și euro), precum și valoarea totală a grantului solicitat.

3.1.     Modalitatea de completare a Cererii de finanțare

Înainte de completarea formularului, vă rugăm să citiţi cu atenţie instrucţiunile cuprinse în acest                 capitol.

În vederea completării Cererii de finanțare trebuie avută în vedere anexarea tuturor documentelor menţionate în  prezentul ghid.

3.1.1   Obiectivele şi rezultatele proiectului

Obiectivul general al proiectului va fi stabilit în directă corelare cu Programul cheie 1 din cadrul FM şi cu acţiunea de finanţare, conform secţiunii 1.3, în conformitate cu indicaţiile din Anexa 1. Fiecărui obiectiv îi va fi atribuit un rezultat.

Toate obiectivele vor fi asociate cu rezultatele aşteptate la măsura Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate pentru autoconsum pentru entități publice, Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei din cadrul FM şi vor fi  cuantificate în indicatori.

Descrierea proiectului (se completează la secţiunea Context şi Justificare) va indica un minim de informaţii cu privire la următoarele aspecte:

• Contextul în care este propus proiectul
• Informaţii privind infrastructura realizată (localizare, date fizice, factori interesaţi etc.)

 Cerinţele detaliate suplimentare sunt prezentate în secţiunea relevantă din Anexa nr.1.

În secţiunea Justificare vor fi enumerate problemele care necesită implementarea proiectului. Problemele identificate în această secţiunea vor fi corelate cu activităţile şi rezultatele proiectului prezentate la secţiunea

Descrierea investiţiei.

3.1.2   Sustenabilitate si durabilitate

Se va preciza modul în care proiectul se va autosusţine financiar după încetarea finanţării solicitate prin Cererea de finanțare, capacitatea de a asigura operarea şi întreţinerea investiţiei după finalizare (entităţi responsabile, fonduri, activităţi, orizont de timp).

Caracterul durabil al proiectului: se va indica modul în care beneficiarul va asigura exploatarea durabilă a investiției pe o perioadă de minim 5 ani de la PIF.

În cadrul acestei secţiuni se vor completa informaţii legate de relevanţa proiectului în raport cu următoarele aspecte:

• Contribuţia la Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030;
• Contribuția la Inițiativa emblematică ,,Accelerarea” din Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52020DC0575);
• Corelările cu legislaţia naţională și europeană în domeniu, cum sunt: Directiva 2018/2001/UE a Parlamentului European și a Consiliului, privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare), Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE (reformare),

3.1.3 Descrierea investiţiei

Descrierea proiectului va indica un minim de informaţii cu privire la următoarele aspecte:

1. Componentele și activitățile investiției;
2. Date generale privind investiția propusă;
3. Se vor descrie principalele componente ale proiectului, corelat cu probleme identificate și propuse spre rezolvare în proiect și cu cauzele acestora, detaliate pe activități și corelate cu bugetul proiectului;
4. Localizarea proiectului care să cuprindă: regiunea, județul, localitatea, numărul cadastral, amplasarea investiției (pe clădire sau teren, în cazul centralelor fotovoltaice).

Cerinţe specifice suplimentare sunt prezentate în secţiunea relevantă din Anexa nr.1.

3.1.4   Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIMb)și respectarea principiului DNSH

Evaluarea Impactului asupra Mediului trebuie să fie în conformitate cu prevederile legislației din domeniu. Autorităţile competente pentru protecţia mediului (ACPM) stabilesc dacă proiectele sunt de tipul celor prevăzute la Anexa I sau Anexa II a Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (Directiva EIM). Acestea determină şi necesitatea demarării procedurii de evaluare adecvată, modul de consultare a publicului sau modul în care Raportul privind impactul asupra mediului şi rezultatele consultării publicului vor fi luate în considerare în emiterea deciziei de mediu de către autorităţile competente pentru protecția mediului.

Atenție!

În ceea ce privește respectarea principiului DNSH, solicitantul va avea în vedere conformarea cu  prevederile Regulamentului privind taxonomia (UE) (2020/852) completat cu Regulamentul delegat (UE) al Comisiei 2021/2139.

În etapa de verificare administrativă și a eligibilității cererilor de finanțare ME va verifica conformitatea cu principiul DNSH pe baza declarației pe propria răspundere a solicitantului privind respectarea principiului DNSH (Anexa nr. 11 la prezentul ghid), a Autoevaluării în acest sens (Anexa nr. 11.1 la prezentul ghid), precum și a celorlalte documente justificative anexate la cererea de finanțare.

Totodată, în cadrul cererii de finanțare se va descrie modul în care va fi respectat principiul „Do not significant harm” (DNSH) pe toată perioada de implementare a proiectului, precum și pe durata întregului ciclu de viață a investiţiei.

În cadrul documentaţiilor tehnico-economice, pe baza evaluărilor privind influența investiţiilor asupra fenomenului schimbărilor climatice și, mai ales, a influenței efectelor schimbărilor climatice asupra proiectelor de investiții, se vor avea în vedere măsuri speciale pentru creşterea rezistenţei componentelor constructive ale proiectelor de investiţii aferente măsurii la schimbările climatice şi la alte vulnerabilităţi, după caz. Aceste măsuri de adaptare vor contribui la sporirea rezistenței la schimbările climatice, la condițiile meteorologice extreme și la alte dezastre naturale.

Având în vedere principiul DNSH, în ceea ce priveşte deşeurile recuperabile rezultate pe perioada executării lucrărilor de construire/montaj/dezafectare, beneficiarul se va asigura că cel puţin 70% (în  greutate) din deșeurile nepericuloase rezultate din construcții/montaj și demolări (cu excepția materialelor naturale definite în categoria 17 05 04 din Lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE),                         preluată în HG nr. 856/2002, cu modificările și completările ulterioare) și generate pe șantier vor fi pregătite, respectiv sortate pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări.

Beneficiarul va urmări limitarea generării de deșeuri în procesele legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor de construcții și demolări și luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolări selective pentru a permite îndepărtarea și manipularea în siguranță a substanțelor periculoase și pentru a facilita reutilizarea-reciclarea de calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, folosind sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile de construcții și demolări.

În ceea ce privește biodiversitatea și ecosistemele, solicitantul se va asigura că proiectul nu va fi implementat pe următoarele tipuri de terenuri:

(i)         terenuri arabile și terenuri cultivate cu un nivel moderat până la ridicat de fertilitate a solului și biodiversitate sub pământ, respectiv terenuri încadrate în clasele de calitate  I și II.  

(ii)        terenurile verzi cu o valoare recunoscută a biodiversității ridicate și terenurile care servesc drept habitat al speciilor pe cale de dispariție (floră și faună) enumerate pe Lista roșie europeană sau pe lista roșie a IUCN (https://ec.europa.eu/environment/nature/conservation/species/redlist/ );

(iii)       terenuri forestiere (acoperite sau nu de arbori), alte terenuri împădurite sau terenuri care sunt acoperite parțial sau integral sau destinate a fi acoperite de arbori, chiar și în cazul în care acești arbori nu au atins încă dimensiunea și acoperirea care urmează să fie clasificate ca păduri sau alte terenuri împădurite, astfel cum sunt definite în conformitate cu  definiția FAO a pădurilor.

În etapa de verificare administrativă și a eligibilității cererilor de finanțare ME va verifica existența declarației pe propria răspundere a solicitantului privind respectarea principiului DNSH (Anexa nr. 11 la prezentul ghid și Anexa nr. 11.1).

La depunerea Cererii de finanțare se transmite Actul de reglementare privind protecția mediului, emis de către autoritatea competentă, sau cel puțin dovada solicitarii la autoritatea competenta a actului de reglementare pentru protecția mediului, iar la prima cerere de prefinanțare/plată/rambursare, oricare dintre acestea survine prima, este obligatorie depunerea actului de reglementare pentru protecția mediului.

3.1.5        Studiul de fezabilitate

Studiul de fezabilitate se va elabora conform prevederilor HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, va fi aprobat de solicitant (prin Hotărâre HCL/HCJ/altele asemenea care să angajeze instituția, după caz) și va avea la bază necesitatea dezvoltării proiectului şi caracteristicile tehnice, comparând soluţiile alternative mai detaliate în vederea asigurării alegerii soluţiei optime.

Din echipa de elaborare a studiului de fezabilitate va face parte personal autorizat de către A.N.R.E. în domeniul proiectării instalațiilor electrice. Se va anexa studiului de fezabilitate documentul doveditor.

Investiția trebuie să aibă ca rezultat obligatoriu o capacitate nouă de producție de energie electrică.

Proiectul poate să cuprindă mai multe locuri de consum și de producere, caz în care se va elabora un singur studiu de fezabilitate, ce va cuprinde detalierea pe fiecare loc de consum/producere. Proiectul va cuprinde obligatoriu capacitatea de producere și stocare în aceeași locație.

3.1.6        Elaborarea bugetului

Bugetul proiectului va fi întocmit conform formatului din  Anexa 7 – Bugetul proiectului, cu respectarea tuturor corelațiilor prevăzute în cadrul acesteia (formulelor din cadrul formatului) si corelat cu devizul general și va fi încărcat în platforma electronică.

La completarea bugetului din cererea de finanțare se va avea în vedere respectarea structurii pe capitole și subcapitole din Anexa 7 – Bugetul proiectului corelat cu devizul general. Valorile trebuie să corespundă până la ultima zecimală în toate documentele.

3.1.7        Responsabil de proiect

Solicitanții au obligația de desemnare a unei persoane responsabile cu implementarea proiectului și care va asigura comunicarea în relația cu autoritatea finanțatoare. Persoana astfel desemnată va semna Declarația privind conflictul de interese (Anexa nr. 9) .

CAPITOLUL 4. PROCESUL DE EVALUARE ȘI SELECȚIE  

4.1    Descriere generală privind procesul de evaluare și selecție a cererilor de finanțare

Procesul de evaluare și selecție a cererilor de finanțare se va desfășura la nivelul direcțiilor de specialitate din cadrul Ministerului Energiei și/sau de către evaluatori externi. Pentru implementarea proiectului se va încheia un contract de finanțare (CF) între Ministerul Energiei și beneficiarul proiectului.

Etapele parcurse de la depunerea cererii de finanțare până la semnarea contractului de finanțare sunt:

• verificarea administrativă și a eligibilității (notificarea de aprobare/respingere a proiectului)
• etapa contractuală (depunerea documentelor aferente contractării, ulterior notificării de aprobare a proiectului și semnarea contractului de finanțare).

Finanțarea se va acorda conform principiului ,,primul venit, primul evaluat, cu respectarea condițiilor din ghid”, în limita fondurilor disponibile pentru acest apel de proiecte.

4.2    Verificarea conformității administrative și a eligibilității cererilor de finanțare

Pentru verificarea conformității administrative şi a eligibilității cererii de finanțare se utilizează un sistem de evaluare              de tip DA/NU, conform Anexei 2 – Grila de verificare a conformității administrative și a eligibilității cererii de finanțare, la prezentul ghid. Verificarea conformității administrative și a eligibilității cererii de finanțare se va realiza, în ordinea depunerii acestora, până la acoperirea bugetului alocat.

În cadrul acestei etape se vor verifica următoarele:

• Respectarea formatului standard al cererii de finanțare şi includerea tuturor anexelor obligatorii;
• Modalitatea de completare a cererii de finanțare;
• Data limită de transmitere a cererii de finanțare;
• Dacă cererea de finanțare a fost depusă în condițiile specificate în prezentul ghid;
• Completarea cererii și a anexelor, valabilitatea documentelor, precum și respectarea criteriilor de eligibilitate menționate în prezentul ghid;
• Îndeplinirea tuturor criteriilor din grila de verificare a conformității administrative și a eligibilității cererii de finanțare-Anexa 2, respectiv:
  • Eligibilitatea solicitantului – se va verifica dacă solicitantul îndeplinește criteriile prevăzute în prezentul ghid;
  • Eligibilitatea proiectului – se va verifica dacă proiectul și activitățile sale îndeplinesc criteriile prevăzute în prezentul ghid și respectă legislația națională și europeană.

Având în vedere că depunerea Cererii de finanțare se face electronic, procesul de clarificări se va desfăşura astfel:

• Se pot solicita cel mult trei clarificări;
• Solicitantul va avea obligaţia să răspundă în maximum 7 zile lucrătoare la fiecare dintre clarificările solicitate.

Dacă proiectul nu îndeplineşte toate criteriile din Grila de verificare a conformității administrative și a eligibilității cererii de finanțare, stabilite prin prezentul ghid, Cererea de finanțare va fi respinsă, iar solicitanții vor fi notificați asupra motivelor respingerii.

Pe durata procesului de verificare a conformității administrative și a eligibilității Cererilor de finanțare depuse în cadrul apelului de proiecte, ME va publica regulat lista parțială cu proiectele admise la finanțare, respectiv cu proiectele respinse.

Ulterior finalizării evaluării și soluționării contestațiilor, ME va publica pe pagina web a Ministerului Energiei https://energie.gov.ro/category/fondul-pentru-modernizare/program-cheie-1/, în cadrul secțiunii dedicate prezentului apel, lista proiectelor admise și lista proiectelor respinse.

Depunerea contestațiilor și soluționarea acestora se va realiza potrivit prevederilor menționate la Cap. 6 din prezentul ghid.

CAPITOLUL 5. CONTRACTAREA PROIECTELOR  

5.1 Etapa de precontractare

Proiectele vor trece în etapa de precontractare pe măsură ce acestea sunt aprobate la finanțare, ca urmare a finalizării procesului de verificare administrativă și a eligibilității, în limita bugetului disponibil al apelului.

Solicitantii admiși la finanțare au obligația de a transmite prin intermediul platformei electronice, în maximum 30 de zile lucrătoare de la primirea Notificării de precontractare, a următoarelor documente de precontractare:

1. Certificatul de atestare fiscală emis de ANAF şi de Direcţia Locală de Taxe şi Impozite, ambele în termen de valabilitate și libere de sarcini,
2. Cazier fiscal al solicitantului, în termen de valabilitate, fără mențiuni
3. Cazier judiciar al reprezentantului legal, în termen de valabilitate, fără fapte înscrise
4. Extras de carte funciară actualizat în care este intabulat dreptul de proprietate sau un alt drept real (act de proprietate /contract de concesiune /superficie /administrare), care să ateste detinerea unui drept de proprietate sau a unui alt drept real (act de proprietate/contract de concesiune/superficie/administrare) și să probeze că imobilele /capacităţile existente sunt libere de orice sarcini, că nu fac obiectul unor litigii în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti cu privire la situaţia juridică și că nu fac obiectul revendicărilor potrivit unor legi speciale în materie sau dreptului comun,
5. Studiul pedologic și agrochimic – În cazul proiectelor ce vor fi amplasate pe terenuri agricole situate în extravilan, având categoriile de folosinţă arabil, păşune, vii şi livezi, precum şi pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, solicitanții vor prezenta în etapa de precontractare documente doveditoare privind clasele a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate a terenului – studiu pedologic. Totodată, solicitanții vor avea în vedere îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 92 alin. (2) lit. j) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare.
6. Notificarea din partea unei bănci comerciale/Trezoreria Statului privind deschiderea contului dedicat derulării operațiunilor proiectului (cod IBAN, titular cont, denumirea/adresa Trezoreriei/băncii comerciale).

Solicitantul  are obligația ca toate documentele transmise să fie în formatul prevăzut de lege şi în vigoare la data depunerii acestora, în caz contrar neputându-se încheia contractul.

NOTĂ:

În situaţia în care, în etapa de analiză a documentelor de precontractare transmise de către solicitanţii finanţării, aprobaţi în etapa de evaluare, se identifică necesitatea completării/modificării/actualizării documentelor transmise, Ministerul Energiei va formula cel mult trei scrisori de clarificare pe care le transmite solicitantului prin intermediul platformei MySmis.

Solicitanţii care au primit scrisoarea de clarificări/scrisorile de clarificare prevăzute la paragraful anterior au obligaţia de a transmite răspunsul către Ministerul Energiei, în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la primirea fiecăreia dintre acestea, prin intermediul platformei MySmis. Netransmiterea răspunsului către Ministerul Energiei în termenul menţionat atrage respingerea proiectului de la finanţare.

În situaţia în care, după analiza documentelor transmise, inclusiv a răspunsului la scrisoarea de clarificări/răspunsurilor la scrisorile de clarificare, se constată faptul că documentele nu corespund cu cerinţele prezentului ghid (nu sunt conforme/nu sunt în termen de valabilitate/sunt incomplete), proiectul este respins.

După finalizarea procesului de analiză a documentației mai sus menționată, se întocmește lista de verificare a documentelor de precontractare şi, în cazul în care documentația este completă și conformă, se solicită  transmiterea Graficului de depunere a cererilor de prefinanțare/rambursare.

5.2 Etapa de contractare

Contractul de finanţare (CF) reprezintă un act juridic supus regulilor de drept public, cu titlu oneros pentru beneficiar, de adeziune, comutativ şi sinalagmatic prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile corelative ale părţilor în vederea implementării operaţiunilor.

Numai după ce se constată îndeplinirea tuturor condiţiilor solicitate descrise mai sus poate fi demarată procedura de încheiere a Contractului de finanţare. Solicitantului îi va fi transmis contractul de finanţare prin intermediul aplicației electronice în vederea semnării de către acesta sau se va proceda la semnarea olografă a acestuia.

În situația semnării electronice a contractului de finanțare, solicitantul are obligaţia de a semna electronic contractul de finanțare şi de a-l returna în termenul solicitat de Ministerul Energiei (10 zile de la data primirii documentului) însoţit, eventual, de orice alt document solicitat prin contract. În cazul în care solicitantul nu respectă termenul de semnare a contractului de finanţare şi returnare la Ministerul Energiei, ministerul îşi rezervă dreptul de a respinge cererea de finanțare.

Contractul de finanţare va fi semnat de către reprezentanţii Ministerului Energiei şi de către reprezentantul legal al solicitantului, contractul de finanţare intrând în vigoare la data semnării ultimei părţi semnatare.

Data încheierii contractului de finanţare este data ultimei semnături.

Beneficiarul are obligația de a menține investiția pe perioada valabilității contractului de finanțare și de a păstra toate documentele aferente proiectelor pe o perioadă de 10 ani de la data finalizării implementării Proiectului, dar nu mai mică  de 5 ani de la data plății soldului sau, în absența unei astfel de plăți, de la data efectuării ultimei raportări.

Beneficiarul este obligat să transmită Ministerului Energiei raportări privind progresul tehnic al investiţiilor, date privind indicatorii, precum și orice alte informații suplimentare legate de contractul de finanțare încheiat.

Termenele de transmitere a acestor raportări vor fi prevăzute în contractul de finanţare.

Beneficiarii grantului sunt obligaţi să păstreze, pentru o perioadă de 10 ani începând de la data ultimului grant plătit, toate documentele necesare şi să ţină o evidenţă specifică a grantului de care au beneficiat conform prevederilor legale.

Procedura de contractare poate diferi de cea descrisă în Ghidul solicitantului, în corelare cu funcționalitățile platformei electronice. Orice modificare a procedurii de contractare, raportat la funcționalitățile sistemului infomatic, va fi adusă la cunoștința beneficiarilor.

Fiecare contract poate avea clauze suplimentare specifice sau poate fi actualizat cu ultimele modificări identificate a fi necesare de către Ministerul Energiei. Versiunea finală a contractului de finanțare (în special clauzele specifice și anexele) vor fi comunicate beneficiarilor anterior semnării contractelor.

6.      Depunerea și soluționarea contestațiilor

În situaţia în care solicitanţii sunt nemulţumiţi de respingerea proiectului în oricare dintre etape, inclusiv în etapa de contractare, aceştia au posibilitatea de a contesta acest rezultat. Contestaţiile se depun în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicarea rezultatului în platforma MYSMIS 2021 sau la sediul Ministerului Energiei.

Pentru a putea fi luate în considerare, contestaţiile trebuie să respecte următoarele cerinţe:

• Identificarea contestatarului, prin: denumirea solicitantului, adresa, funcţia, numele şi prenumele reprezentantului legal;
• Identificarea proiectului, prin: numărul unic de înregistrare alocat cererii de finanțare (codul proiectului din  platforma electronică) şi titlul proiectului;
• Obiectul contestaţiei (ce se solicită prin contestaţie);
• Motivele de fapt şi de drept (dispoziţiile legale naţionale şi/sau comunitare, principiile încălcate);
• Mijloace de probă (acolo unde există);
• Contestaţiile trebuie să fie însoţite de o copie a notificării de respingere emisă de Ministerul Energiei;
• Semnătura reprezentantului legal;
• Data formulării contestaţiei.

Contestaţiile sunt analizate şi soluţionate în termen de 30 de zile (calendaristice) de la data înregistrării lor. În situaţia în care se consideră necesară o investigaţie mai amănunţită, care presupune depăşirea termenului  de 30 de zile, contestatarul va fi anunţat, în scris, asupra termenului de soluţionare. Decizia comisiei constituită pentru soluţionarea contestaţiilor poate fi de admitere sau de respingere şi are caracter definitiv  la nivelul Ministerului Energiei. Contestatarul este notificat în scris asupra Deciziei comisiei.

ANEXE         

Anexa 1. Cererea de finanțare

Anexa 2. Grila de verificare a conformității administrative și  a  eligibilității cererii de finanțare

Anexa 3. Declarația unică

Anexa 4. Categorii de cheltuieli indicative

Anexa 5. Model de contract de finanțare

Anexa 6. Model de acord de parteneriat

Anexa 7. Bugetul proiectului

Anexa 8. Declarația privind eligibilitatea TVA

Anexa 9. Declarația privind conflictul de interese

Anexa 10. Declarația pe propria răspundere privind desfășurarea de activități economice

Anexa 11. Model declarație privind respectarea principiului DNSH, inclusiv Anexa 11.1 – –                       Autoevaluarea

[1] Costurile au fost stabilite pe baza metodei de analiză a pieței

[2] A se vedea subcapitolul 2. 1 din Comunicarea Comisiei privind noțiunea de ajutor cłe stat astfel cum este menționată la articolul 107 alineatul (1) din Tratatul priivind functionarea Uniunii Europene

[3] Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața mtemä in aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, JO nr. L 187/26.6.2014

[4] Cheltuielile de căIătorie și de cazare legate de participarea la un eveniment sportiv nu sunt considerate remuneratie în sensul Regulamentului (UE) nr. 651/2014

[5] Este necesarä efectuarea unei analize prealabile care sã stabilească dacă finanțarea publicä poate fi considerată oonformã cu

  principiul investitorului privat prudent, respectiv dacă activitatea comercială este profitabilã din perspectiva investitorului.

.